vineri, 4 martie 2011

citeste si mediteaza..

Textul nu-mi apatine...dar cititi,este interesant:)
Generaţia actuală de părinţi a vrut cumva să compenseze lipsurile copilăriei lor şi a încercat să dea copiilor ce aveau mai bun: cele mai frumoase jucării, haine, plimbări, şcoli, televizor şi calculator. Alţii le-au umplut timpul copiilor cu multe activităţi educative ca învăţarea limbilor străine, informatică, muzică. Intenţia este excelentă, însă părinţii nu au înţeles că televizorul, jucăriile cumpărate, internetul şi excesul de activităţi blochează copilăria, în care copilul are nevoie să inventeze, să înfrunte riscuri, să sufere decepţii, să aibă timp de joacă şi să se bucure de viaţă. Acest lucru se întâmplă pentru că inteligenţa lor a fost blocată, noi ne-am transformat în maşini de muncit iar pe ei îi transformăm în maşini de învăţat.
1. Blocarea inteligenţei
Sistemul educaţional actual aduce foarte multă informaţie, de cele mai multe ori inutilă. Copiii şi tinerii învaţă cum să opereze cu fapte logice, dar nu ştiu cum să abordeze eşecurile. Învaţă să rezolve probleme de matematică, dar nu ştiu să-şi rezolve conflictele existenţiale. Sunt antrenaţi să facă calcule fără să greşească, dar viaţa este plină de contradicţii şi probleme care nu pot fi calculate. Acest lucru se întâmplă pentru că inteligenţa lor a fost blocată, noi ne-am transformat în maşini de muncit iar pe ei îi transformăm în maşini de învăţat.
2. Utilizarea greşită a funcţiilor memoriei
Prin sistemul educaţional actual memoria copiilor este transformată într-un depozit de informaţie inutilă, iar excesul acesteia blochează inteligenţa copiilor şi bucuria lor de a trăi. Cea mai mare parte a informaţiilor pe care le acumulăm nu vor fi folosite niciodată. Numărul actual de şcoli este mai mare decât în orice altă epocă, însă acestea nu produc persoane care gândesc, şi nu e de mirare că elevii au pierdut plăcerea de a învăţa. Pe de altă parte, mediile de informare îi seduc cu stimuli rapizi, gata preparaţi, care îi transportă pe tineri, fără ca ei să facă vreun efort, în mijlocul diverselor aventuri – sportive, de război, politice sau sentimentale. Bombardamentul acesta de stimuli care vin prin televiziune şi internet acţionează asupra subconştientului, mărindu-le nevoia de plăceri în viaţa reală. Astfel în timp ei nu mai găsesc plăcere în micii stimuli ai rutinei zilnice şi vor căuta stimuli tot mai puternici, trebuind să facă foarte multe lucruri pentru a avea puţină plăcere. Toate acestea generează personalităţi fluctuante, instabile şi nemulţumite.
3. Informăm şi nu formăm
Noi nu îi formăm pe tineri, ci doar îi informăm. Ei cunosc tot mai despre lumea în care se află, dar nu ştiu mai nimic despre lumea lor interioară. Educaţia este tot mai lipsită de ingredientul emoţional şi produce tineri care rareori ştiu să îşi ceară iertare, să îşi recunoască limitele sau să se pună în locul celorlalţi.
Care este rezultatul?
O generaţie de copii şi tineri mai bolnavă psihic decât oricare alta din istoria umanităţii: copii depresivi, preadolescenţi şi adolescenţi care dezvoltă obsesii, sindroame de panică, timiditate, fobii sau agresivitate. În plus, tot mai mulţi dintre ei caută plăcerea de moment în consumul de tutun, alcool şi droguri.
CE ESTE DE FĂCUT?
Dr. Augusto Cury ne spune că în ziua de azi nu ajunge să fim părinţi buni, ci trebuie să devenim părinţi inteligenţi. Pentru aceasta ne vorbeşte despre şapte deprinderi ale „părinţilor buni” şi cum trebuie transformate ele de către „părinţii inteligenţi”. Iată prima dintre ele:
•        Părinţii buni dau cadouri, părinţii inteligenţi dăruiesc propria lor fiinţă
Părinţii buni au grijă să satisfacă, în măsura posibilităţilor lor economice, dorinţele copiilor lor. Fac petreceri pentru aniversări, le cumpără pantofi, haine, produse electronice, organizează excursii. Părinţii inteligenţi dau copiilor ceva incomparabil mai valoros. Ceva ce nu se poate cumpăra cu toţi banii din lume: fiinţa lor, povestea vieţii lor, experienţele lor, lacrimile lor, timpul lor. Părinţii care le fac în permanenţă daruri copiilor lor sunt păstraţi în amintire doar pentru un moment. Părinţii care se preocupă să le dăruiască copiilor exemple şi povestiri din viaţa lor rămân de neuitat.
•        Părinţii buni alimentează corpul, părinţii inteligenţi alimentează personalitatea
Astăzi, părinţii buni cresc copii zbuciumaţi, înstrăinaţi, autoritari şi angoasaţi, pentru că societatea s-a transformat într-o fabrică de stres. Părinţii care nu-şi  învaţă copiii să aibă o viziune critică asupra publicităţii, a emisiunilor de televiziune şi a discriminării sociale îi transformă într-o pradă uşoară pentru sistemul acaparator. Pentru acest sistem, copilul vostru nu este o fiinţă umană, ci un consumator. Pregătiţi copilul pentru „ a fi”, căci lumea îl va pregăti pentru „ a avea”.
Ajutaţi-vă copiii să nu fie sclavii problemelor lor.
Alimentaţi  amfiteatrul gândurilor şi teritoriul emoţiilor cu curaj şi îndrăzneală. Nu le acceptaţi timiditatea şi nesiguranţa. Dacă problemele se pot rezolva, vor fi rezolvate, iar dacă nu, trebuie să ne acceptăm limitele.
•        Părinţii buni corectează greşelile, părinţii inteligenţi îşi învaţă copiii cum să gândească
Vechile corecţii şi binecunoscutele predici nu mai funcţionează. Când deschideţi gura să repetaţi acelaşi lucru, declanşaţi un resort din subconştient care deschide anumite arhive ale memoriei, ce conţin critici mai vechi. 99% din criticile şi corecţiile părinţilor sunt inutile în influenţarea personalităţii tinerilor.
A-ţi surprinde copilul înseamnă a spune lucruri la care ei nu se aşteaptă. De exemplu: copilul a ridicat glasul la voi. Se aşteaptă să ţipaţi şi să-l pedepsiţi. Dar puteţi începe prin a tăcea şi a vă relaxa, apoi puteţi spune:”Nu mă aşteptam să mă superi în felul acesta. În ciuda durerii pe care mi-ai provocat-o, eu te iubesc şi te respect mult”. Apoi copilul trebuie lăsat să se gândească.
          Părinţii buni spun: „ Greşeşti”; părinţii inteligenţi spun: „Ce părere ai despre comportamentul tău?” „Gândeşte înainte să reacţionezi”
•        Părinţii buni îşi pregătesc copiii pentru aplauze, părinţii inteligenţi îşi pregătesc copiii pentru eşecuri
Părinţii buni educă inteligenţa copiilor lor, părinţii inteligenţi le educă sensibilitatea. Stimulaţi-i pe copii să aibă obiective, să caute succesul în studiu, în muncă, în relaţiile sociale, dar nu vă opriţi aici. Ajutaţi-i să nu le fie teamă de insuccese. Nu există podium fără înfrângeri. Mulţi nu strălucesc în munca lor pentru că au renunţat în faţa primelor obstacole, pentru că nu au avut răbdare să suporte un „nu”, pentru că nu au avut îndrăzneala de a înfrunta unele critici, nici umilinţa de a-şi recunoaşte greşeala. Perseverenţa este la fel de importantă ca şi capacităţile intelectuale. Pentru părinţii inteligenţi, a avea succes nu înseamnă a avea o viaţă fără greşeli. De aceea sunt în stare să spună copiilor lor: „Am greşit”, „Scuză-mă”, „Am nevoie de tine”. Părinţii care nu-şi cer scuze nu-şi vor învăţa copiii cum să abordeze aroganţa.
•        Părinţii buni vorbesc, părinţii inteligenţi dialoghează ca nişte prieteni
A sta de vorbă înseamnă a vorbi despre lumea care ne înconjoară, a dialoga înseamnă a vorbi despre lumea în care suntem:  a relata experienţe, a împărtăşi ceea ce se află ascuns în inima fiecăruia, a pătrunde dincolo de cortina comportamentelor. Peste 50% din părinţi n-au avut curajul de a dialoga cu copiii lor despre temerile, pierderile şi frustrările personale. Nu trebuie să deveniţi o jucărie în mâna copilului, ci un prieten foarte bun. Adevărata autoritate şi respectul solid se nasc din dialog. Dialogul este o perlă ascunsă în inimă. Ea este scumpă, pentru că aurul şi argintul n-o pot cumpăra.
•        Părinţii buni dau informaţii, părinţii inteligenţi povestesc istorioare
Captaţi-vă copiii prin inteligenţa voastră, nu prin autoritate, bani sau putere. Ştiţi care este termometrul care indică dacă sunteţi agreabil? Imaginea pe care o au despre voi copiii şi prietenii acestora. Dacă le face plăcere să fie în preajma voastră, aţi trecut testul.
Odată, una dintre fiicele mele a fost criticată pentru că era o persoană simplă. Se simţea tristă şi respănsă. După ce am auzit povestea ei, mi-am pus imaginaţia la treabă şi i-am spus următoarea pildă: unii preferă un soare frumos pictat într-un tablou, alţii preferă un soare real, chiar dacă este acoperit cu nori. Am întrebat-o: ce soare preferi? A ales soarele real. Atunci, am adăugat,chiar dacă unii oameni nu cred în soarele tău, el străluceşte. Tu ai lumina proprie. Într-o zi norii se vor risipi şi oamenii te vor vedea. Să nu-ţi fie teamă că îţi pierzi lumina.
PĂRINŢII INTELIGENŢI ÎŞI STIMULEAZĂ COPIII SĂ-ŞI ÎNVINGĂ TEMERILE ŞI SĂ AIBĂ ATITUDINI BLÂNDE.
•        Părinţii buni oferă oportunităţi, părinţii inteligenţi nu renunţă niciodată
Părinţii inteligenţi sunt semănători de idei şi nu controlează viaţa copiilor lor. Ei seamănă şi aşteaptă ca seminţele să germineze. Pe timpul aşteptării poate să apară mâhnire, dar, dacă seminţele sunt bune, vor încolţi. Nimeni nu-şi ia diplomă în misiunea de a educa. Înainte, părinţii erau autoritari; astăzi sunt copiii. Învăţaţi să spuneţi „nu” fără teamă. Dacă ei nu aud „nu” de la d-voastră, nu vor fi pregătiţi să audă „nu”de la viaţă. Părinţii nu trebuie să cedeze în faţa şantajelor şi presiunii copiilor. În caz contrar, emoţia copiilor va deveni unbalansoar: astăzi sunt docili, mâine explozivi. Trebuie stabilite clar ce aspecte pot fi negociabile. De exemplu, a merge la culcare noaptea târziu în cursul săptămânii şi a se trezi devreme pentru a învăţa este inacceptabil şi prin urmare ne-negociabil.Trăim vremuri grele. Părinţii din toată lumea se simt pierduţi. Cucerirea planetei sufletului copilului este mai compexă decât cucerirea planetei.
CELE 7 PĂCATE CAPITALE ALE EDUCAŢIEI
1.  A corecta în public
2.  A exprima autoritatea cu agresivitate
3.  A fi excesiv de critic: a obstrucţiona copilăria celui educat
4.  A pedepsi la furie şi a pune limite, fără a da explicaţii
5.  A fi nerăbdător şi a renunţa să mai faci educaţie
6.  A nu te ţine de cuvânt
7.  A distruge speranţa şi visele
Dr. Augusto Cury, psihiatru şi psihoterapeut, şi-a dedicat 17 ani din viaţă cercetării modului în care construieşte şi se dezvoltă inteligenţa. Analiza pe care o face societăţii contemporane ajunge la următoarea concluzie: singurătatea nu a fost niciodată atât de intensă: părinţii îşi ascund sentimentele de copii, copiii îşi ascund lacrimile de părinţi şi profesorii se refugiază în autoritarism. Cantitatea de informaţie şi cunoştinţe disponibile este mai mare; cu toate acestea, noile generaţii nu sunt formate pentru a gândi, ci pentru a repeta informaţii. În cartea sa, „Părinţi străluciţi, profesori fascinanţi“, tradusă şi în română, Dr. Augusto Cury atrage atenţia asupra necesităţii schimbării felului în care se face educaţia contemporană.
"Viata nu se masoara in numarul de respiratii pe care le ai, ci in momente care iti taie rasuflarea."
Cand imbatranesti nu trebuie sa renunti la dorinte, trebuie sa schimbi doar tipul lor
When you get older you should not give up desires, you need only tochange their type
Quand vous vieillissez vous ne devez pas renoncer à des désirs, vousavez seulement besoin de changer leur type

vineri, 4 februarie 2011

AM BILETELEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE!!!!

Deci deja sunt in extaz..cat am asteptat si in sfarsit le aaaaaaaam!!!!
le am \:D/
le am \:D/
am bilete la Concert Bon Jovi =P~
WAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA!!!!
@-)
sunt maniaca,obsedata...si altele!!!!nu bagati in seama!
Am bilete si la Roxette acum =) \:d/
cius:)))
:*:*

marți, 1 februarie 2011

multumiri

multumesc celui/celei care mi-a recomandat 500 days of summer...
pfff..de cand nu am mai scris..dar pur si simplu nu am stiut ce sa scriu si nu am mai inteles rostul.de ce ar vrea cineva sa stie ce gandesc? sa stie prin ce trec? dar acum imi dau seama ca aici este vorba de mine,nu de ceilalti.asa ma pot descarca..si pot scrie tot ce-mi trece prin cap.imi pot imagina multe,pot inventa povesti.ma pot exterioriza.
-am vazut revolutia din egipt...ce este acolo nu cred ca-si mai doreste cineva..statul a inceput pur si simplu sa traga in multime,dar ei nu s-au oprit.ma sperie! incet incet in toata lumea o sa se revolte populatia...asta insemana sfarsitul lumii...uite motiv sa te bucuri de tot ce ai mai frumos si sa nu iti regreti faptele..-
stateam intr-o zi si ma gandeam..sa-mi para rau ca am plans eu dupa altii sau ca au plans altii dupa mine? eu intreb,eu raspund.'NU!' in ambele cazuri.daca eu am plans inseamna ca am apreciat acea persoana foarte mult si ca a insemnat ceva pentru mine,daca altii au plans pentru mine inseamna ca eu sunt apreciata,deci de ce sa-mi para rau?
tot ce-i frumos dureaza putin..se pare ca asa a fost programat.nimic nu dureaza la nesfarsit,chiar daca moartea e de vina strica tot,nu prostiile din capul nostru,ideea e ca nu tine si ca nici nu va tine vreodata.si acum urmeaza intrebari de genul: dar aia care stau casatoriti nu stiu cate sute de ani? ei bine,eu cred ca acolo deja este obisnuinta si dorinta prea mare de a fi cu cineva.adica ganditi-va si voi.la 50 de ani ,sau Dumnezeu stie dupa cate sute de ani te saturi tu de cineva, cine te mai ia? asta sa vorbesc pe intelesul tuturor.cine se mai uita la tine? cu riduri si cu fata lasata? si fara un corp perfect? cui credeti ca ii pasa ca ai imbatranit tu si ca s-au produs anumite schimbari? cui ii mai pasa ca tu ai o anumita experienta? nimanui.deci,uite explicatia...de asta stau unii casatoriti sute de ani..ori..si mai simplu.pentru copii!
pana si dragostea asta de cand suntem adolescenti,indragostitul asta..totul..dureaza al dracu de putin.si totusi..usor usor trebuie sa te indepartezi si sa uiti.degeaba plangi,degeaba ceri impacari daca esti constient ca nu se va schimba nimic.te consumi degeaba si reusesti sa ranesti si persoana care ti-a fost alaturi cat a putut..simti nevoia sa-i faci asa ceva? ..cand iubesti o persoana ii doresti toata fericirea din lume,deci trebuie sa te detasezi de ea,sa o uiti si sa-ti doresti sa se bucure de frumusetile vietii.
of,am intrat intr-un subiect sensibil..nu imi place asta.nici macar nu mai stiu ce sa spum.si daca spun ,spun degeaba,nu stiu cati asculta...
ideea este urmatoarea: nu sunt in masura sa dau sfaturi sau sa judec..dar totusi...daca v-ati despartit de cineva,nu conteaza cat ati iubit persoana respectiva,incercati sa renuntati la ea,cate putin in fiecare zi pana nu mai inseamna nimic pentru voi,pana cand este un simplu prieten,un amic.nu faceti presiuni asupra ei sa va impacati,daca nu se poate nu se poate...nu mai aveti ce sa faceti decat sa ii doriti tot binele din lume si toata fericirea...
nu stiu cat o sa ajute asta..dar eu am incercat.
















take care,cius:*











vineri, 7 ianuarie 2011

yeee! e Sf. Ioan azi...ziua mea.nu ma asteptam sa primesc atatea mesaje..peste 40..si atatea telefoane..si atatea urari pe facebook..multumesc tuturor...cred ca e prima oara cand simt ca le pasa multor persoane de mine..sau macar ca isi amintesc de mine,e un sentiment placut,foarte placut.nici nu mai stiu ce sa zic..atatea mesaje frumoase cu "te iubesc" la sfarsit..m-as bucura sa ma iubeasca toti cei care.au scris asta la sfarsit dar mai greu cu asta :)) ..ma rog,ce importanta are pana la urma? gestul conteaza.:)
Oricum..trecem peste..:-? vine ziua meaaaa!!! o astept de anul trecut :))..mda..zici ca-s un copil mic,dar ce conteaza? tot o astept de mult.
si daaaaa.vine Bon Jovi in Romaniaa in varaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa! de-abia astept concertul...CAN'T WAIT! astept sa se puna biletele in vanzare..si nu se mai pun o data:)).am renuntat la tabara-n Germania pentru concert...deci clar CAN'T WAIT!
Aha,iar dau din una-n alta..scriu mult si prost,fara niciun sens,dar ce conteaza?(:|  nu-i panica..se mai intampla.
kiss :*










P.S: NU va mai jucati CS!

luni, 3 ianuarie 2011

Cea mai frumoasa piesa!<-click


Daca stam sa analizam bine versurile si daca ne chinuim putin sa le intelegem o sa vedem cat de superbe sunt..
Sunt de parere ca sunt puse  niste intrebari..la care nu se pot gasi raspunsuri..
Why do we sacrifice the beautiful ones?
How do you break a heart of gold?
Why do we sacrifice our beautiful souls?

Habar n-avem de ce sacrificam tot ce e frumos,sau poate ca avem,dar nu suntem capabili sa ne exprimam.[apropo de incapabili.. mi-a marturisit cineva aseara ca nu sunt capabila de anumite chestii :)),dar asta e alta poveste:-j].Ofof,iar dau din una in alta..zici ca sunt in stare de ebrietate,dar nu conteazaaaaa,sa revenim la piesa.

"Ea"..aceasta "ea"  ar trebui mereu vazuta plina de gratie,de delicatete...un inger..dar nu putem avea asemenea pretentii..adica totusi,oameni suntem:)),asemenea evenimente nu se pot intampla.Eu acum nu stau sa comentez piesa,versurile ei...nuuu,pur si simplu exprim ce imi transmite..si imi transmite multe,nu cred ca ar inteleg cineva daca le insir aici.:)).
Dorinte..avem multe dorinte,multe vise,multe sperante,ceea ce este frumos..cu asa ceva ne "hranim" sufletul si il ajutam sa nu moara..nu devenim niste insensibili INCAPABILI sa iubim,sa pretuim si asa mai departe...desi daca stam sa ne uitam bine in jur asa sunt majoritatea,stiu decat sa amageasca si gata.
Iar am inceput sa bat campii.8-|...ar trebui sa renunt la chestia asta,nu cred ca ma ajuta la nimic.:))









P.S: Lover hey,"Fuck you!"[asta sa pot incheia glorios!]
Cius.:*